Instrumentul muzical santur este cunoscut sub diferite nume în diverse regiuni, precum Ungaria, România, India, Coreea, China, Grecia și, mai ales, Turcia, Irak și Iran. Ce este santurul? Care sunt tipurile de santur? Din ce perioadă datează istoria santurului? Cum se cântă la santurr? Am răspuns la toate întrebările despre santur.

Ce este santurul?

Santurul este un instrument muzical care aparține atât grupei instrumentelor cu coarde, cât și celei de percuție, realizat din lemn de nuc și din esențe exotice asemănătoare.

Santurul, despre care se știe că provine din Irak, Iran și India, are în total între 72 și 160 de corzi. La instrument se cântă lovind aceste corzi cu plectrele. Acest instrument, asemănător ca formă trapezoidală cu kanunul, este considerat un cordofon, deoarece face parte atât din instrumentele cu coarde, cât și din cele de percuție.

Corpul santurului este de obicei din lemn de nuc. Latura sa lungă are aproximativ 90, latura scurtă 35, iar adâncimea 6 centimetri. Corzile sunt din oțel și bronz. Corzile tipurilor de santur folosite frecvent astăzi sunt acordate câte trei, câte patru sau câte cinci. Unele tipuri de santur au câte un mic căluș pentru fiecare coardă. Acest căluș permite schimbarea makamurilor în timpul interpretării.

Care sunt tipurile de santur?

Există multe tipuri diferite de santur, în directă proporție cu diversitatea geografiilor. Dimensiunile santurelor și materialele din care sunt produse pot varia în funcție de tip.

Există tipuri de santur precum santurul irakian, santurul iranian, santurul turcesc, santurul indian, santurul grecesc, santurul maghiar, santurul chinezesc, santurul belarus, santurul suedez, santurul crimeean, santurul abhaz, santurul american, santurul slovac, santurul vietnamez, santurul german, santurul Yatugan și santurul Chetigen.

Existența multor variante de santur poate fi considerată o dovadă că acesta s-a răspândit în geografii foarte diferite. Așadar, unde își are originile istoria acestui instrument muzical, răspândit pe arii geografice largi?

Vă poate interesa și: Relațiile dintre santurul persan și santurul indian

Unde își are originile istoria santurului?

De-a lungul timpului au existat multe ipoteze privind istoria santurului, care este studiat printre kitharele de percuție. Deși se știe că termenul are la bază limba persană, potrivit unora el provine din cuvântul „Psanterin” din Tora.

Imaginile muzicale din vestigiile iconografice aparținând epocilor paleobabiloniană și neoasiriană sunt considerate începutul santurului. După perioada babiloniană și sasanidă, santurul folosit în Andaluzia a pătruns în Europa, a câștigat o mare popularitate și, cu timpul, a evoluat spre pian. Deși turcii au folosit santurul pentru prima dată în perioada otomană, acesta a fost folosit începând cu secolele al 19-lea și al 20-lea. Santurul, care ocupă un loc important printre instrumentele palatului otoman, apare și în multe miniaturi ale vremii.

Printre virtuozii turci ai santurului se numără nume precum Santuri Hilmi Bey, Santuri Ethem Bey, Ziya Santur și Hüsnü Tüzüner. Luând lecții de la Santuri Ethem Bey, Ziya Santur a adăugat șase sunete santurului turcesc și a început să cânte la santur pe o platformă asemănătoare unei măsuțe de cafea, nu în poală. Această evoluție este foarte importantă pentru santurul turcesc și pentru muzica turcă. Santurul turcesc a fost dezvoltat în timp și a primit numele de „Santur turcesc cu mandale”. Însă, cu timpul, a fost puțin apreciat și și-a cedat astăzi locul kanunului și pianului.

Cum se cântă la santur?

Deoarece santurul este atât un instrument cu coarde, cât și unul de percuție, este un instrument la care trebuie cântat cu atenție pentru a obține sunetul corect. Cea mai cunoscută greșeală despre acest instrument este că ar fi ritmic. Însă santurul este un instrument melodic.

Prin vibrațiile care apar atunci când corzile sunt lovite se pot obține timbruri diferite. Pentru a cânta la santur sunt necesare cunoștințe teoretice. Trebuie învățate notele de bază, solfegiul și makamurile. Apoi trebuie bine înțelese sistemul tehnic al santurului, structura înălțimilor muzicale, caracteristicile corzilor santurului, simetria călușurilor santurului și diferențele în funcție de makamuri, folosirea plectrelor și accentele.

 Vă poate interesa și: Sfaturile lui Sedat Anar despre santur pentru începători

Următorul pas este să învățați practic care trebuie să fie poziția de cântat. Santurul este un instrument la care se cântă pe o platformă asemănătoare unei măsuțe de cafea, nu ținându-l în brațe. La santur se cântă lovind corzile întinse spre călușurile aliniate în dreapta și în stânga. Pentru lovirea corzilor se folosesc ciocănele mici din alamă. Este un instrument care poate atinge tonuri foarte diferite, deoarece fiecare coardă întinsă simetric spre cele 75 de găuri are o înălțime diferită.

Sunetul acestui instrument muzical, care trezește asocieri mistice, este destul de calm. Pentru a cânta corect la santur, important este exercițiul regulat.